| LDR |
08056nx a22007693 |
| 001 |
15159 |
| 009 |
Cruceru, Florica |
| 100 |
$a
arumy01010101ba0
|
| 101 |
$a
rum
|
| 102 |
$a
RO
|
| 120 |
$a
bb
|
| 152 |
$a
unimarc
|
| 200 |
0
$a
Cruceru
$b
Florica
$f
20 oct. 1926-3 mai 2021
$g
Postolache
|
| 320 |
$a
artă, literatură
|
| 330 |
0
$a
critic de artă, doctor în istoria artei, scriitoare
|
| 340 |
$a
născută în comuna Mânăstirea, judeţul Călăraşi
|
| 340 |
$a
decedată la București
|
| 340 |
$a
1932 - se mută în Mangalia, oraș care i-a marcat existența și i-a determinat profesia
|
| 340 |
$a
a învățat la școala din cartier
|
| 340 |
$a
după 1933 - liceul, ce ”a ființat ca gimnaziu peste drum de geamie, în casa unuia dintre frații Aldea”
|
| 340 |
$a
Institutul de Arte Plastice ”Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, secţia Istoria şi Teoria ArteiArtei, la clasa profesorului Nicolae Dărăscu (frecventând în următorii doi ani şi clasa lui Camil Ressu), dar a fost nevoită să îşi întrerupă studiile în anul III din motive politice, părinții ei primind domiciliu obligatoriu în Vrancea
|
| 340 |
$a
și-a putut relua studiile universitare abia mai târziu şi, în 1960, a absolvit secţia de Istoria şi Teoria Artei a aceluiaşi Institut
|
| 340 |
$a
1978 - doctoratul în istoria artei în Bucureşti, susținând o activitate intensă în vederea înfiinţării şi organizării filialei Constanţa a Uniunii Artiştilor Plastici
|
| 340 |
$a
a funcționat o vreme ca profesoară de liceu la Panciu
|
| 340 |
$a
expert în artă modernă românească şi în bunuri cu semnificaţie artistică
|
| 340 |
$a
din1960 - stabilită la Constanța
|
| 340 |
$a
a devenit primul director al Muzeului de Artă din Constanţa (1961-1984): meritul său major a fost schimbarea profilului muzeului, dintr-unul cu lucrări de factură realist-socialistă, aşa cum fusese constituit, într-unul dedicat prioritar perioadei interbelice, fără a neglija arta contemporană, datorită unei politici susținute de achiziții: la plecarea din funcție, a lăsat un patrimoniu de 6640 de opere, majoritatea semnate de cele mai importante nume ale artelor plastice româneşti; în timpul directoratului său, a organizat şi deschis secţii ale instituţiei muzeale, cum ar fi Muzeul de Artă ”Dinu şi Sevasta Vintilă” din Topalu, Muzeul de Artă din Limanu, Muzeul de Artă din Medgidia, Secţia de sculptură şi grafică din Babadag, Casa Memorială ”Panait Cerna” (1964), Muzeul de Sculptură ”Ion Jalea” din Constanţa (1968) şi colecţia de artă populară ca fond patrimonial al actualului Muzeu de Artă Populară (1971)
|
| 340 |
$a
1961-1984 - director al Muzeului de Artă din Constanţa, perioadă în care a organizat şi deschis secţii ale instituţiei muzeale, cum ar fi Muzeul de Artă ”Dinu şi Sevasta Vintilă” din Topalu, Muzeul de Artă din Limanu, Muzeul de Artă din Medgidia, Secţia de sculptură şi grafică din Babadag, Casa Memorială ”Panait Cerna”, Muzeul de Sculptură ”Ion Jalea” din Constanţa şi colecţia de artă populară ca fond patrimonial al actualului Muzeu de Artă Populară
|
| 340 |
$a
1972-1984 - a organizat importante tabere de pictură (la Topalu, Ostrov și Constanța)
|
| 340 |
$a
1980-1984 - a organiza la Constanța tabere de grafică
|
| 340 |
$a
din 1963 - membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România – Filiala Constanța
|
| 340 |
$a
Colaborări la publicații:
|
| 340 |
$a
a publicat articole de specialitate în revistele ”Studii și Cercetări de Istoria Artei. Artă Plastică”, ”Arta”, ”Revista Muzeelor și Monumentelor”, ”Tomis” ș.a.
|
| 340 |
$a
publicistica sa este structurată pe două direcţii: prima parte face referire peste 20 de monografii dedicate artiştilor dobrogeni, în contextul istoriei artelor româneşti, atât în perioada interbelică, cât şi evoluţia ulterioară până în contemporaneitate, dar și sute de articole, cronici, recenzii răspândite în presă; din cea de a doua direcţie a publicisticii sale fac parte cercetările, coordonările şi editarea unor cataloage documentate, care pun în valoare colecţiile patrimoniale dobrogene
|
| 340 |
$a
Opera:
|
| 340 |
$a
”Muzeul de Artă Limanu”, I. P. Dobrogea, [Constanţa], 1964
|
| 340 |
$a
”Muzeul de Artă Constanţa” (în colaborare), Editura Meridiane, [Bucureşti], 1967
|
| 340 |
$a
”Stavru Tarasov”, Arta Grafică, Bucureşti,1968
|
| 340 |
$a
”Muzeul Dinu şi Sevasta Vintilă - Topalu”, Arta Grafică, Bucureşti, 1970 (reeditată în 1982)
|
| 340 |
$a
”Arta monumentală a litoralului, oraşului şi judeţului Constanţa”, Arta Grafică, Bucureşti, 1973
|
| 340 |
$a
”Donaţia Dr. Gh. Vintilă de la Muzeul de Artă Constanţa”, I. P. Dobrogea, [Constanţa], 1974
|
| 340 |
$a
”Artişti dobrogeni” (în colaborare), Arta Grafică, Bucureşti, 1977
|
| 340 |
$a
”Nicolae Tonitza în muzeele din Constanţa şi Topalu” (în colaborare), I. P. 13 Decembrie, Bucureşti, 1979
|
| 340 |
$a
”Alexandru Călinescu” (în colaborare), Editura Meridiane, Bucureşti, 1987
|
| 340 |
$a
”Constantin Găvenea”, Combinatul Fondului Plastic U.A.P., Bucureşti, 1991
|
| 340 |
$a
”Artele plastice în Dobrogea: (1878-1940)”, Editura Leda & Muntenia, Constanţa, 2002
|
| 340 |
$a
”Artişti dobrogeni. Un dicţionar şi mai mult decât atât”, Editura Leda & Muntenia, Constanţa, 2005
|
| 340 |
$a
”Artele la malul mării”, Editura Muntenia, Constanţa, 2006
|
| 340 |
$a
1991-1997 - îşi asumă o atribuţia de restituire de excepţie a unui număr de cinci volume care cuprind totalitatea scrierilor şi studiilor lui Ion Frunzetti din perioada 1938-1985, cum ar fi:
|
| 340 |
$a
”Ion Frunzetti, în căutarea tradiţiei”, Editura Meridiane, Bucureşti, 1998
|
| 340 |
$a
”Ion Frunzetti. Studii critice”, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 2000
|
| 340 |
$a
”Ion Frunzetti. Disparate”, Editura Meridiane, Bucureşti, 2002
|
| 340 |
$a
”Ion Frunzetti – Despre sculptori”, este o lucrare apărută la Editura ACS, 2018 (istoricul de artă Adina Nanu semnează Prefața ediției îngrijite de Florica Cruceru)
|
| 340 |
$a
Premii (Distincții):
|
| 340 |
$a
Premiul pentru critică acordat de Uniunea Artiştilor Plastici din Bucureşti (1999)
|
| 340 |
$a
Diploma de Merit pentru prodigioasa contribuție la dezvoltarea patrimoniului muzeal, acordată de Ministerul Culturii și Cultelor (2002)
|
| 340 |
$a
Trofeul ”Zece Oameni de Valoare pentru Constanța” – ediția I la secțiunea Cultură și Artă, în cadrul Galei ”Zece Oameni de Valoare pentru Constanța” (24 ianuarie 2019), ediție specială dedicată împlinirii a 100 de ani de la Marea Unire
|
| 640 |
1
$f
20 octombrie 1926
$e
comuna Mânăstirea
$c
Călăraşi
|
| 640 |
2
$i
3 mai 2021
$e
București
|
| 801 |
0
$a
RO
$b
BJCL
$c
20160101
|
| 810 |
$b
https://www.youtube.com/watch?v=E1BLyg06_Kc (încărcat de modernism.ro, 20 iulie 2018)
|
| 810 |
$b
https://www.telegrafonline.ro/la-multi-ani-florica-cruceru (20 octombrie 2006)
|
| 810 |
$b
http://www.reporterntv.ro/stire/primul-director-al-muzeului-de-arta-constanta-a-fost-si-organizatorul-primului-muzeu-de-arta-interbelica (29 martie 2011)
|
| 810 |
$b
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/personalitati-din-constanta/personalitatile-orasului-criticul-de-arta-florica-cruceru-la-90-de-ani-611504.html (20 octombrie 2016)
|
| 810 |
$b
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/personalitati-din-constanta/portrete-oameni-care-au-facut-istorie-culturala-in-dobrogea-florica-cruceru-637164.html
|
| 810 |
$b
http://www.oamenidevaloare.ro/florica-cruceru/
|
| 810 |
$b
https://radioromaniacultural.ro/in-actualitate-critica-lui-ion-frunzetti-de-roxana-pasculescu/ (5 octombrie 2018)
|
| 810 |
$a
Dicționar de personalități dobrogene, vol. V, Editura Ex Ponto, Constanța, 2020, pp. 49-51
|
